Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. Semnificație, tradiții și obiceiuri
Vinerea Mare este ziua în care se pomenesc sfintele, mântuitoarele si înfricoșătoarele Patimi ale Domnului. Sărbătoarea are mai multe denumiri, Vinerea Paștelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă.
Este ultima vineri înainte de Paște, ziua în care Iisus a pătimit și a fost răstignit. De asemenea, în această zi mulți credincioși țin post negru.
Potrivit credinței creștine, în această zi Mântuitorul a fost răstignit și a murit pentru mântuirea oamenilor, pentru eliberarea acestora de sub jugul strămoșesc. Ziua este una aliturgică, adică una în care Sfânta Liturghie nu se oficiază.
Jertfa nesângeroasă a lui Hristos, în forma pâinii și a vinului, este reprezentată de Liturghie. Nu pot fi aduse în aceeași zi cele două jertfe. Se oficializează denia Prohodului Domnului, iar în mijlocul bisericii se scoate Sfântul Epitaf, pe sub care toți credincioșii trec.
Citește și : Săptămâna Mare, ultima săptămână din Postul Paștelui
Vinerea Mare, numită și Vinerea Paștelui, Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu pentru întreaga creștinătate, deoarece în această zi a fost răstignit și a murit pe cruce Domnul Iisus Hristos, spre mântuirea întregii omeniri.
În Vinerea Mare se ține post negru, nu se bea apă și nu se consumă niciun aliment.
Dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun și mănos, iar în cazul în care nu plouă, anul nu va fi unul roditor.
Fiind ziua in care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, in aceasta zi nu se ara, nu se seamănă si nu se sădesc pomi, întrucât nu vor rodi. Femeile nu au voie sa coacă, sa coasă, sa țeasă, să spele rufe sau să toarcă.
In aceasta zi, gospodinele opresc lucrul. Nu se spală si nu se sacrifica păsări sau animale.
