Sfinții 40 de Mucenici
Sfinții 40 de Mucenici
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sebastia, prăznuită pe data de 9 martie, s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional dinaintea creștinării și a generat o sărbătoare tradițională din România și Republica Moldova: Mucenicii sau Măcinicii.
În acea zi, se face curățenie mare în gospodării, incinerându-se gunoaiele strânse numai cu foc adus din casă, pentru a duce căldura din casă și afară. În credința populară a românilor, în ziua Sfinților Mucenici se încheie zilele babelor, zile capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde.
De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să alunge gerul, sau jocul copiilor peste foc.
Citește și: De azi, 7 martie, intrăm în Postul Paștelui
Este practic Anul Nou de primăvară, un ritual din calendarul popular românesc care are loc la echinocțiul de primăvară, însă fiind o reminiscență antică (ba chiar neolitică, cf. Ghinoiu), sărbătorirea sa a rămas stabilită în popor înainte de schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian.
În ziua Mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea sfinților, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși.
În mod tradițional, în timp ce femeile fac 40 de mucenici de sărbătoare, bărbații beau 40 de pahare de vin. Obiceiul beției rituale este mai ușor de înțeles în cheia că, în trecut, practic românii obișnuiți sărbătoreau Anul Nou; vinul băut în ziua respectivă transformându-se de-a lungul anului în sânge și putere de muncă.
sursa: creștin orodox
