Noi modificări în Legea pensiilor

Noi modificări în Legea pensiilor

Noi modificări în Legea pensiilor. După cum și-au asumat guvernanții prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în acest an ar trebui să apară un nou cadru legislativ în domeniul pensiilor, pentru a corecta dezechilibrele conținute de Legea 127/2019, care, de altfel, nici nu a intrat încă în vigoare. Termenul stabilit prin PNRR pentru intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii din țara noastră este luna martie a acestui an.

După cum spuneam, prin PNRR, guvernanții și-au asumat o serie de reforme, printre care și cea a sistemului de pensii. Obiectivul reformei din domeniul pensiilor “îl reprezintă realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să răspundă Recomandărilor Specifice de Țară (RST) 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie”, potrivit PNRR.
Asta presupune, concret, adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii, simultan cu înlocuirea Legii 127/2019 (a cărei intrare în vigoare a tot fost amânată, iar legea n-a ajuns să se aplice până acum), inclusiv eliminarea unei perioade fixe stabilite de contributivitate de 25 de ani.
Termenul stabilit prin PNRR pentru intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care să înlocuiască Legea nr. 127/2019, este sfârșitul lunii martie 2023.
Prevederile Legii 127/2019 vor fi analizate, iar cele ce nu afectează sustenabilitatea sistemului de pensii publice pe termen lung vor fi preluate în noua lege.
În esență, prin noua lege se dorește introducerea unei noi formule de calcul bazate pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității. Se încearcă astfel corectarea unora dintre inechitățile sistemului public de pensii, prin eliminarea indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit.
Astfel, o să apară o nouă formulă de calcul al pensiei, ce are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil financiar, care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor.

Citește și : Cei cu pensii mai mari de 4.000 lei vor primi înapoi CASS-ul plătit în 2022

Apoi, noua lege va stabili că toate dosarele de pensii aflate în plată vor fi evaluate, pentru ca ulterior să fie recalculate. Așadar, pensiile vor crește, dar vizate de creștere vor fi, în principal, cele mici.
În plus, se vor introduce mai multe măsuri ce au ca scop stimularea rămânerii in activitate și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, ținând cont de creșterea speranței de viață, și, până în 2035, se va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani.
Acum, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei, vârsta standard de pensionare crește eșalonat până în anul 2030, până la 63 de ani (acum e la 62 de ani).
De asemenea, prin noua lege se urmărește asigurarea viabilității financiare a Pilonului II al sistemului de pensii, prin creșterea contribuțiilor la acest pilon de pensii. Cota de contribuție la fondul de pensii este, în prezent, de 3,75%.
De fapt, așa cum apare în PNRR, principalele aspecte urmărite prin noua legislație sunt:
  • asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar, prin includerea în noua legislație a unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice. Noul mecanism va avea la bază indicatori reali și predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilități reale a evoluției pensiilor publice;
  • cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe creșterea mai mare a pensiilor mici și se vor menține ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat;
  • întărirea principiului contributivității, astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat;
  • asigurarea recalculării, conform noului cadru legal, a aproximativ cinci milioane de dosare de pensii, din format electronic şi/ sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii;
  • digitalizarea Casei Naționale de Pensii Publice și a structurilor teritoriale pentru automatizarea și simplificarea interacțiunii digitale cu beneficiarii, dar și pentru creșterea ritmului de procesare a solicitărilor în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite;
  • digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii.

Lasă un răspuns