A doua zi de PAȘTE 2024: Obiceiul ”Udatului”, ciocnitul ouălor invers

A doua zi de PAȘTE 2024: Obiceiul ”Udatului”, ciocnitul ouălor invers

A doua zi de PAȘTE 2024: Obiceiul ”Udatului”, ciocnitul ouălor invers.

Sărbătoarea Învierii Domnului este singura căreia îi sunt dedicate trei zile.
Se păstrează obiceiuri precum udatu sau stropitul, ”fugăritul mirelui” sau ”pomana copiilor”.

 

A doua zi de PAȘTE 2024: Obiceiul ”Udatului”, ciocnitul ouălor invers.

Bărbaţii obişnuiesc să ude doamnele şi domnişoare cu parfum. În trecut, stropitul se făcea cu apă proaspătă din fântână.
Se spune că, într-o zi, o fată creştină mergea la târg să vândă ouă. Pe drum s-a întâlnit cu o fată păgână. Aceasta dorea să le cumpere şi au început să povestească. Din vorbă în vorbă, fata creştină i-a explicat celeilalte despre credinta în Dumnezeu, despre binele creştin şi a îndemnat-o să se creştineze.
Păgâna i-a replicat că se creştinează numai dacă îi dovedeşte existenţa lui Dumnezeu, care să coloreze ouăle în roşu: „Atunci voi crede, când ouăle albe pe care mi le-ai vândut se vor face roşii”.
Minunea s-a înfăptuit şi cele două fete au leşinat de emoţie. Nişte trecători le-au văzut şi le-au stropit cu apă. De la această legendă ar fi rămas obiceiul de udat, de Paşte.
Tradiţia mai arată că nici unei fete nu îi va merge bine în acel an dacă nu este stropită. Dacă primesc „udătorii”, vor rămâne frumoase tot anul.
Un alt obicei  este ”Pomana copiilor”, care începe în Duminica Floriilor. Atunci gospodinele satului duc făina la ”prescurariță”, femeia din sat care coace prescurile pentru biserică.
În a doua zi de Paște, după slujba religioasă, colăceii sunt sfințiți de către preot. Sunt așezați pe iarba din curtea bisericii pe două rânduri. Apoi, în interiorul lor se așează ouă roșii.

A doua zi de PAȘTE 2024: Obiceiul ”Udatului”, ciocnitul ouălor invers.

Toți copiii din sat se așează unul în spatele fiecărui colac și primesc din partea preotului ”pomeneala” sfințită.
Pomana dată copiilor simbolizează o pomană dată în numele celor morți și a celor care nu au fost pomeniți niciodată în biserică.
Citește și: HRISTOS A ÎNVIAT! Să aveți un PAȘTE FERICIT!
Fugăritul mirelui
După terminarea slujbei religioase, urmează „Fugăritul mirelui”.  Tânărul din sat care s-a căsătorit ultimul în anul anterior este fugărit de doi feciori necăsătoriţi.
Dacă este prins, mirele va trebui să-i cinstească pe ceilalţi tineri. Sătenii vor spune glume şi vor râde pe seama lui. Dacă nu va fi prins, el va trebui cinstit de către urmăritori cu vin şi bucate.
Bătrânii satului povestesc că, în vechime, obiceiul se practica în ziua nunţii, când mirele era fugărit de feciorii satului.

 
Ciocnitul ouălor de Paște
Sunt reguli privind ciocnitul ouălor de Paşte, pentru fiecare dintre cele trei zile ale sărbătorii.
Dacă în duminica de Paşti ouăle se ciocnesc doar cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos, iar în zilele următoare dos cu dos.

Tot în a doua zi de Paşte, se obişnuieşte ca finii să se ducă în vizită la naşi, cu colaci, pască şi ouă roşii, iar copiii merg la părinţi.
În zilele de Paşte existau interdicţii aspre, încă din moşi strămoşi: în prima zi nu era permisă plecarea din sat, nu se mătura prin casă, nu se pregătea mâncare, iar masa de Paşte nu se ridica timp de trei zile.
 
sursa foto: Mediafax

Lasă un răspuns