S&P Global Ratings reconfirmă ratingul României la „BBB minus/A-3” cu perspectivă negativă

Agenția internațională de evaluare financiară S&P Global Ratings a reconfirmat vineri ratingurile pentru datoria pe termen lung și scurt a României, menținându-le la nivelul „BBB minus/A-3”, dar cu perspectivă negativă. Decizia reflectă atât provocările economice interne, cât și factorii externi care afectează stabilitatea financiară a țării.

Potrivit S&P, în ciuda încetinirii ritmului de creștere economică și a impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra prețului combustibililor, coaliția guvernamentală de la București este așteptată să facă progrese în implementarea măsurilor fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar general la 5,5% din PIB până în 2027, comparativ cu 9,4% din PIB în 2024.

Agenția subliniază că, deși partidele din coaliție au opinii divergente asupra unor măsuri fiscale, cele mai dure decizii — inclusiv majorarea TVA și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public — sunt deja implementate. „Estimăm că economia României va înregistra aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie pun presiune asupra consumului privat”, precizează raportul S&P.

Nivelul actual de rating „BBB minus” reprezintă cel mai scăzut grad de investment grade, situând România la un pas de categoria „junk”, ceea ce semnalează un risc moderat pentru investitori. Totodată, perspectiva negativă indică posibilitatea unei revizuiri descendente dacă progresele în consolidarea fiscală nu se materializează conform așteptărilor agenției.

S&P Global Ratings folosește o scară de la AAA, cel mai înalt rating cu risc minim de credit, până la D, în situația unui default. Fiecărui rating îi poate fi atribuită o perspectivă: pozitivă, stabilă, negativă sau în revizuire, oferind investitorilor indicii despre direcția potențială a riscului de credit.

Această reconfirmare vine într-un context în care România se confruntă cu provocări multiple: încetinirea creșterii economice, presiuni inflaționiste, tensiuni geopolitice și necesitatea de a echilibra măsurile de austeritate cu sustenabilitatea consumului intern.