Sfințirea Catedralei Naționale – o zi istorică pentru România
Bucureștiul trăiește astăzi, 26 octombrie 2025, o zi cu adevărat istorică: are loc sfințirea picturii interioare a Catedralei Naționale, cel mai mare lăcaș ortodox din lume. Evenimentul, organizat de Patriarhia Română, marchează finalizarea unei etape esențiale dintr-un proiect început în urmă cu cincisprezece ani și devenit între timp un simbol al credinței și identității românești.
La slujba solemnă oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și de Patriarhul Daniel, alături de un impresionant sobor alcătuit din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi, participă peste 10.000 de pelerini veniți din toate colțurile țării, precum și 2.500 de invitați oficiali. Printre aceștia se numără președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele României, Nicuşor Dan, premierul Ilie Bolojan, președinții celor două Camere ale Parlamentului, foștii șefi de stat Emil Constantinescu și Traian Băsescu, precum și reprezentanți ai Casei Regale – Principesa Margareta și Principele Radu.
Ceremonia are loc în ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocrotitorul spiritual al Capitalei, iar programul liturgic se desfășoară între orele 07:30 și 12:30. În exteriorul catedralei, mii de credincioși urmăresc slujba pe ecrane gigant, într-o atmosferă de solemnitate și emoție profundă. Accesul credincioșilor în interior pentru a se închina în Sfântul Altar este permis abia după finalizarea oficierii, în cursul serii.
Catedrala Națională, cunoscută și sub numele de Catedrala Mântuirii Neamului, este un edificiu monumental care „bifează” mai multe recorduri: are o înălțime de 127 de metri, poate găzdui până la 5.000 de persoane și se întinde pe o suprafață de peste 38.000 de metri pătrați. Construcția, începută oficial în 2010, a costat peste 200 de milioane de euro, sumă provenită din donații private, contribuția Patriarhiei Române și fonduri publice alocate anual de la Guvern, primării și consilii județene.
Din punct de vedere arhitectural, catedrala îmbină armonios elemente brâncovenești, vizibile în coloanele și detaliile decorative, cu influente bizantine, prezente în forma cupolelor și a mozaicurilor interioare. Spațiul exterior al catedralei a fost conceput sub forma unui potir, simbolizând unitatea credinței ortodoxe.
Construcția sa a fost, la început, intens dezbătută. Mulți au criticat uriașa investiție, argumentând că banii ar fi putut fi folosiți pentru spitale, școli sau alte proiecte publice. Totuși, în timp, pe măsură ce lucrările au avansat și edificiul a început să domine vizual peisajul Bucureștiului, percepția publică s-a schimbat. Într-o țară cu peste 85% dintre cetățeni ortodocși, Catedrala Națională este privită astăzi de mulți ca un simbol al credinței, continuității și demnității naționale.
Mărturie a acestui sentiment este și entuziasmul pelerinilor, care și-au rezervat locuri în autocare cu săptămâni înainte pentru a putea participa la evenimentul din Capitală. Mulți dintre ei văd sfințirea picturii nu doar ca pe o etapă finală în construcția unui monument, ci ca pe un moment de comuniune națională și o reafirmare a identității spirituale românești.
Astfel, ziua de 26 octombrie 2025 nu marchează doar finalizarea lucrărilor unui grandios edificiu de cult, ci și împlinirea unui ideal vechi de peste un secol – acela ca România să aibă o Catedrală Națională a tuturor românilor, ridicată „întru slava lui Dumnezeu și pentru mântuirea neamului”.
