Săptămâna Luminată: MARȚEA ALBĂ

Săptămâna Luminată: MARȚEA ALBĂ

După ziua de Paște și Învierea Domnului, începe Săptămâna Luminată. Aceasta a început luni, 21 aprilie, și se termină cu Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma).

Zilele din Săptămâna Luminată au semnificaţii speciale, dar şi denumire precise: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa, Sâmbăta Luminată și Duminica Luminată. Fiecare dintre aceste zile are semnificații aparte pentru credincioșii ortodocși.

Săptămâna luminată stă sub semnul luminii şi prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele „Veniţi de luaţi lumină”. Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale.

Săptămâna Luminată: MARȚEA ALBĂ

Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare, care se termină după cincizeci de zile de la Paşti la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

În această perioadă, slujbele Biserici sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările şi citirile din aceasta perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morţi a Mântuitorului.

Citește și: A doua zi de PAȘTE 2024: Obiceiul ”Udatului”, ciocnitul ouălor invers

În Marţea Albă, mai ales la sate, era zi în care nu se muncea. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu, în amintirea celor trecuţi în nefiinţă.

În Marţea Albă se fac uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate. 

sursa: crestinortodox.ro