Salarii decente, nu amăgiri

Salarii decente, nu amăgiri

Salarii decente, nu amăgiri

Cea mai importantă instituție socială în sistemul de învățământ este școala. Profesorii din România sunt printre cei mai slab salariați din Europa. Salariile din învățământ vor fi și ele majorate de guvernul Ciucă cu 10% începând din 1 ianuarie 2023, dar nu cu mai mult decât în grila de salarizare prevăzută de Legea 153/2017 – proiect de ordonanță de urgență/Lista salariilor de bază pe fiecare funcție, vechime și grad didactic.
Conform publicației elene Reporter: România, Polonia, Ungaria, Letonia și Bulgaria, sunt state care își plătesc cel mai slab cadrele didactice. La polul opus Germania, Elveția și Luxemburg, salariile din învățământ sunt cele mai ridicate comparativ cu alte state. Salarii mari, ce depășesc 50.000 de euro anul se mai întâlnesc și în alte state, precum Danemarca și Liechtenstein. Asta însă doar salariul de bază.
Pe când în România el este undeva în jurul a 10.000 euro anual, chiar și mai puțin. Spre exemplu, în Grecia salariul de bază al unui profesor debutant este de 15.435 de euro pe an. După 10 ani de muncă, salariul crește cu 21,6%, iar după 15 ani crește cu 32,4%. Un profesor care a ajuns în fruntea grilei de salarizare primește un salariu majorat cu 97,3% față de cel al unui cadru didactic debutant. O remunerație cât de cât decentă.
Pe primul loc al țărilor în care salariul crește gradual în funcție de vechimea în muncă se află Cipru, unde față de salariul de început creșterea este 85% în primii 15 ani și până la 143% la sfârșitul carierei unui cadru didactic. Desigur, veți argumenta că nivelul de viață este mai ridicat, la fel și potențialul economic al respectivei țări.
Citește și: Impozităm sau nu ,,făcătoarele”?
Însă, acest lucru, privind susținerea unei salarizări mai mari în România a cadrelor didactice, nu este o povară imensă la bugetul țării, pentru că numai prin educație se poate crește nivelul de civilizație al unei societăți iar rolul educației îl oferă însăși natura sa ca profesie și anume stabilitatea și dezvoltarea socială. Un om educat nu se naște așa, ci se educă. Omul din zilele noastre are nevoie de o personalitate puternică, plină de anduranță. Doar așa se poate reușii într-o societate contemporană plină de cerințe spre fizic iar nu spre psihic. Teoria nu îți oferă acea lingură de mâncare pe care visezi că o primești pentru munca depusă. Ci cu ce vei rămâne pe mai departe.

Lasă un răspuns