Protest fără precedent în mediul rural: peste 1.300 de comune intră în grevă de avertisment împotriva reformei administrației publice

Reforma administrației publice anunțată de Guvern a generat o reacție fermă și coordonată din partea autorităților locale, culminând cu anunțul unei greve de avertisment în peste 1.300 de comune din România. Protestul, programat pentru 10 februarie 2026, este susținut de Asociația Comunelor din România și vine pe fondul nemulțumirilor legate de reducerea personalului, diminuarea resurselor financiare și lipsa consultării administrațiilor locale în procesul decizional.

În aceeași zi, sute de primari se vor reuni la Palatul Parlamentului, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor, unde este așteptat și premierul Ilie Bolojan. Edilii speră că dialogul direct cu șeful Executivului va conduce la revizuirea unor prevederi considerate periculoase pentru funcționarea administrației locale, înainte ca Guvernul să își asume răspunderea pe proiectul de lege.

Președintele ACoR, Emil Drăghici, a declarat că reacția primarilor este una fără precedent în istoria recentă. Acesta a subliniat că măsurile propuse de Guvern au creat un val de nemulțumire generalizată, determinând un număr record de edili să participe la reuniunea de la București. Potrivit lui Drăghici, primarii se simt ignorați și considerați simple entități de execuție, deși administrațiile locale sunt cele care asigură, în mod direct, funcționarea serviciilor publice de bază.

Greva de avertisment va avea loc între orele 10:00 și 12:00 și va presupune suspendarea activității primăriilor comunale. Acțiunea este menită să atragă atenția asupra riscurilor pe care le implică reforma și să transmită un mesaj ferm Guvernului. Edilii avertizează că, în cazul în care solicitările lor nu vor fi luate în considerare, vor declanșa o grevă generală imediat după adoptarea reformei.

Una dintre cele mai controversate măsuri este reducerea personalului din administrația locală. Reforma prevede scăderea numărului maxim de posturi cu până la 30%, fără a depăși însă 20% din posturile ocupate. Primarii susțin că această măsură va duce la blocaje administrative, mai ales în comunele mici, unde fiecare angajat îndeplinește mai multe atribuții esențiale. De asemenea, reducerea personalului ar putea afecta serviciile de ordine publică și siguranța cetățenilor.

În plan financiar, Guvernul intenționează să limiteze sprijinul acordat primăriilor prin reducerea cotelor defalcate din TVA și impozitul pe venit. Autoritățile centrale susțin că majorarea taxelor locale va compensa aceste pierderi, însă edilii avertizează că realitatea din mediul rural este diferită. În multe comune, populația are venituri reduse, iar gradul de colectare este insuficient pentru a susține cheltuielile curente și investițiile necesare.

Emil Drăghici a atras atenția că aceste măsuri afectează grav autonomia locală și riscă să accentueze dezechilibrele dintre mediul urban și cel rural. Totodată, acesta a criticat lipsa unui dialog real și calendarul accelerat de implementare a reformei. În opinia sa, modernizarea administrației publice este necesară, însă nu poate fi realizată prin măsuri impuse unilateral, fără a ține cont de realitățile din teritoriu.