Duminica Rusaliilor mai este numită și „Duminica Cincizecimii”

Duminica Rusaliilor mai este numită și „Duminica Cincizecimii”

Rusaliile sunt cunoscute ca sărbătoare religioasă a Pogorârii Sfântului Duh / Coborârea Spiritului Sfânt. Rusaliile, praznic creștin celebrat în a cincizecea zi de după Sărbătoarea Paștilor, cade întotdeauna într-o zi de duminică. De Rusalii este sărbătorită „Coborârea Duhului Sfânt / Spiritului Sfânt„ asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret și a Sfintei Fecioare Maria, Maica Domnului, adunați în cenacol. Potrivit scrierilor din Noul Testament – Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua sărbătorii evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creștină mai poartă denumirea de Cinzecime.

În Vechiul Testament, Rusaliile erau de fapt o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor.

 Se ofereau ofrande din roadele pământului. De fapt era numită „Sărbătoarea săptămânilor” Șavuot. Mai târziu, ajunge ca o aniversare a Legământului, ce fusese încheiat la 50 de zile de la ieșirea poporului evreu (exodul) din Egipt. Rusaliile creștine au legătură cu acest Legământ. Este o sărbătoare a încheierii lăuntrice a Noului Legământ al harului și iubirii, prin coborârea Duhului Sfânt. Rusaliile reprezintă și consacrarea solemnă a întemeierii Bisericii lui Iisus Hristos / Isus Christos. 

Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci și fiecărui creștin în parte, cu darurile sale (cf. Gal 5, 22). Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt și o sărbătoare de mulțumire pentru harul Mirului.

Duminica Rusaliilor mai este numită și „Duminica Cincizecimii”

Semnificația Rusaliilor creștine mai poate cuprinde următoarele aspecte:

• revărsarea eshatologică a Duhului Sfânt. 

• încununarea Învierii lui Iisus Hristos, prin revărsarea Duhului asupra apostolilor și Maicii Domnului.

• adunarea comunității mesianice, potrivit profețiilor.

• deschiderea Bisericii către toate popoarele.

• începutul misiunii creștine

Cuvântul românesc „Rusalii” derivă din latinescul Rosalia (Rozalia).

„Cincizecime” este un calcul după, „(ziua) a cincizecea”, denumire ce arată că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Sfintele Paști (Învierea Domnului).

Peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea Coborârii Duhului / Spiritului Sfânt. Denumirea și sărbătoarea Rusaliilor a fost împrumutată și de către romanii antici. Când Imperiul Roman a devenit creștin în marea lui majoritate, această sărbătoare, împreună cu multe altele ce au fost creștinate (în sensul că au primit o semnificație creștină, suprapusă vechii sărbători), în timp și-a pierudut semnificația și motivele inițiale păgâne, fiind date astfel uitării.

Apostolul Pavel acorda o anumită importanță acestui moment al Cincizecimii, ca sărbătoare (cf. Fapte 20, 16). Pentru comunitățile creștine care aveau vii înaintea ochilor roadele și mărturiile acestei zile de întemeiere a Bisericii, împreună cu minunile Duhului Sfânt, sărbătorirea anuală a coborârii Duhului Sfânt era un fapt de la sine înțeles.

Potrivit informațiilor din Peregrinatio Etheriae, spre sfârșitul secolului al IV-lea, la Ierusalim, sărbătoarea începea cu o celebrare nocturnă. Dimineața, prima slujbă se ținea pe vechiul munte Golgota, iar a doua pe Sion, locul coborârii Duhului Sfânt. După-amiaza, pe Muntele Măslinilor se ținea o celebrare în amintirea Înălțării Mântuitorului.

La Roma, Rusaliile au devenit, pe lângă Paști, a doua sărbătoare rezervată botezurilor catehumenilor. De aceea, vigilia și săptămâna Rusaliilor au fost rânduite asemănător vigiliei și săptămânii Paștelui. Deja în vremea Papei Leon cel Mare (440-461), în săptămâna după Rusalii urmau trei zile de post din ciclul Quattuor tempora. În secolul al XI-lea, s-a introdus, în Biserica Romei, Octava Rusaliilor; în 1969, prin revizuirea anului liturgic roman, s-a înlăturat această octavă, pentru a se reveni la structura în care Rusaliile încheie ciclul pascal.^{[necesită citare]}

Duminica Rusaliilor mai este numită și „Duminica Cincizecimii”, întrucât Coborârea Duhului / Spiritului Sfânt peste Sfinții Apostoli, în Ierusalim, a avut loc în cea de-a cincizecea zi de la Învierea Domnului. Sfântul Evanghelist Luca, în „Faptele Apostolilor” (cap. 2), istorisește momentul în care Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostolii adunați în cenacol, pentru început aceștia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei doisprezece discipoli ai lui Iisus din Nazarret au început să facă cunoscută învățătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deși acești ucenici erau știuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind evrei simpli, în nici un caz preocupați de învățătura altor limbi.

Sărbătoare legală în România

Începând cu anul 2008, prima și a doua zi de Rusalii (sărbătoarea Sfintei Treimi) au fost declarate ca sărbătoare legală, ziua de luni devenind astfel, zi liberă în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Țările de Jos (Olanda), în unele cantoane din Elveția, Madagascar, Norvegia, Senegal, Ungaria, Togo.

În Suedia nu mai este zi nelucrătoare din 2006, an în care la 6 iunie (sărbătoare națională suedeză) a devenit zi nelucrătoare.

sursa: wikipedia