De ce avertizează Guvernul asupra reducerii numărului de comune?

Ilie Bolojan a atras atenția că viitorul administrației publice locale din România depinde de capacitatea acesteia de a se reforma din interior. În lipsa unor măsuri de eficientizare, Guvernul anticipează că reducerea numărului de comune, prin comasări și fuziuni, va deveni o soluție inevitabilă în următorii ani.

Declarațiile premierului au fost făcute în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România și vin pe fondul unei presiuni bugetare tot mai accentuate. Potrivit acestuia, perioada actuală reprezintă un moment de cotitură, în care administrațiile locale trebuie să demonstreze că pot funcționa mai bine cu resurse mai puține.

Ilie Bolojan a explicat că există două scenarii posibile. Primul presupune reformarea administrației locale în limitele actualelor structuri, prin creșterea performanței și reducerea cheltuielilor. Al doilea, în cazul în care aceste obiective nu sunt atinse, presupune o reformă administrativ-teritorială amplă, care ar putea fi implementată după alegerile din 2028.

Premierul a subliniat că dificultățile cu care se confruntă primăriile, în special cele din mediul rural, sunt cunoscute la nivel guvernamental. Cu toate acestea, situația financiară a statului limitează drastic sprijinul pe care Executivul îl poate acorda. Deficitul bugetar ridicat obligă Guvernul să adopte politici prudente și să reducă dependența administrațiilor locale de transferurile de la bugetul de stat.

În acest context, Bolojan a prezentat o comparație relevantă cu alte state membre ale Uniunii Europene. În timp ce, la nivel european, administrațiile locale își asigură aproximativ jumătate din bugete din venituri proprii, în România, circa 80% din fondurile utilizate provin din transferuri guvernamentale. Această situație limitează autonomia financiară a comunităților locale și generează vulnerabilități structurale.

Un alt aspect important semnalat de premier este legat de cheltuielile salariale. În majoritatea statelor UE, acestea sunt acoperite din taxele și impozitele locale. În România, însă, veniturile din taxele locale acoperă doar aproximativ 25% din cheltuielile cu salarizarea, diferența fiind suportată de bugetul central.

Prin aceste declarații, Guvernul transmite un semnal clar administrațiilor locale: menținerea actualei structuri teritoriale depinde de capacitatea acestora de a deveni mai eficiente și mai autonome financiar. În lipsa unor schimbări semnificative, reformele administrative vor fi dictate de constrângerile bugetare și de necesitatea asigurării sustenabilității financiare pe termen lung.