Ce semnifică fiecare zi din prima săptămână de după Învierea Domnului?

Ce semnifică fiecare zi din prima săptămână de după Învierea Domnului?

Ce semnifică fiecare zi din prima săptămână de după Învierea Domnului?

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită ,,Săptămâna Luminată”. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști. Sursele creștine vechi afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămâna a primit numele de ,,Săptămâna Luminată.
Săptămâna Luminată începe după ziua de Paște și Învierea Domnului și se termină cu Duminica Tomii. Fiecare dintre aceste zile are semnificații aparte pentru credincioși. În prima vineri de după sărbătoarea Paștelui, credincioșii sărbătoresc ,,Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului. În tradiția greacă se mai numește și ,,Săptămâna reînnoită” (Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin Iisus Hristos. Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se încheie după cincizeci de zile adică la Pogorârea Duhului Sfânt.
Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de a se saluta cu cuvintele-mărturisire ,,Hristos a înviat”, urmată de răspunsul ,,Adevărat a înviat”. Se spune că în a doua zi de Paști se vor deschide porțile iertării și ale raiului. Astfel, cei care mor în cea de-a doua zi de Paște nu mai trec prin Judecata de Apoi. În biserici se oficiază aceeași slujbă care a avut loc în noaptea Învierii și Sfânta Liturghie.
Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morți, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reținute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomii.
Reguli speciale în Săptămâna Luminată:
În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „hărți”. Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminică Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem „dezlegare la pește”. De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni. Nici nu se stă în genunchi în Biserică. Începând din Duminică Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”
În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea.
În această săptămână nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. De altfel,  de la praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiți. Aceste slujbe sunt reluate după Duminică Tomii. După binecuvântarea de început de la Vecernie și Utrenie, se cânta troparul „Hristos a înviat din morți.” (de trei ori) și stihurile Paștilor. În vremea rostirii stihurilor, preotul cădește cele patru laturi ale Sfintei Mese și întreg Sfântul Altar. Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruință Vieții asupra morții.
Săptămâna Luminată:
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de ,,Lunea Albă”. Fiind prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ziua în care se deschid porțile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiția spune că trebuie să stropim casa cu agheasmă şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul ,,udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.
Marțea din Săptămâna Luminată se mai numește şi ,,Marţea Albă” şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paște şi vin roșu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de ,,Sfânta Mercurie”. Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicție. Conform tradiției, nu e bine a munci de „nunta șoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipsești restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi ,,Joia Verde”, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfințită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de ,,Vinerea Scumpă” sau ,,Fântânița”. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paștelui. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viață.

Citește și:

Tradiții în Săptămâna Luminată
Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morților. Aceasta este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morților. Cei care mor în ziua de Paști şi în prima săptămână de după Paști merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi ușile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credințe populare. Altele descriu că acela care se naște în această săptămână va fi un om norocos.
De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morților părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii. De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morți, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele. Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice. O altă tradiție spune că spiritele morților vin să se încălzească la aceste focuri.
Totodată, în a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un ritual numit ,,Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viață.

sursa foto: impact.ro

Lasă un răspuns