Camera Deputaților: „Ședința de lucru a Comisiei pentru afaceri europene a dezbătut intensificare a utilizării tehnologiilor digitale în sistemele judiciare din statele membre ale Uniunii Europene până în 2030”

Așadar, cu unanimitate de voturi, COMISIA PENTRU AFACERI EUROPENE:

susține obiectivul strategiei DigitalJustice@2030, cel de intensificare a utilizării tehnologiilor digitale în sistemele judiciare din statele membre ale Uniunii Europene până în 2030;

consideră că justiția centrată pe oameni trebuie să constituie obiectivul primordial al digitalizării sectorului judiciar; subliniază faptul că digitalizarea justiției trebuie încadrată în transformarea digitală a sistemului public și trebuie să sporească eficacitatea sistemelor judiciare și să faciliteze accesul la justiție și creșterea calității actului de justiție; recomandă promovarea unor măsuri de reducere a decalajului digital între statele membre și în interiorul acestora, având în vedere diferențele semnificative de infrastructură, competențe digitale și resurse instituționale;

sprijină crearea unui registru de instrumente digitale utilizate în sistemele judiciare, actualizat permanent, și schimbul de bune practici între statele membre cu privire la aceste instrumente, care să permită explorarea și identificarea domeniilor lor de aplicabilitate în sistemele judiciare;

evidențiază rolul deosebit al strategiilor și inițiativelor adoptate la nivelul statelor membre privind digitalizarea sistemelor judiciare, inclusiv în privința folosirii inteligenței artificiale (IA), și recomandă identificarea unor modalități de îmbunătățire a planificării și coordonării prospective între statele membre, inclusiv din perspectiva formării competențelor utilizatorilor;

propune extinderea constantă a Tabloului de bord anual privind justiția în Uniune cu noi domenii relevante privind digitalizarea, pentru a permite luarea în considerare a evoluțiilor tehnologice;

subliniază că utilizarea instrumentelor digitale în sistemele judiciare poate impune adoptarea unor norme adecvate în statele membre; consideră că Regulamentul (UE) 2023/2844 și Directiva (UE) 2023/2843 privind digitalizarea pot accelera cooperarea digitală între state și interoperabilitatea transfrontalieră a sistemelor și soluțiilor informatice și, totodată, pot constitui un reper important în apropierea dispozițiilor legislative naționale în materie;

subliniază că, în scopul garantării drepturilor fundamentale, îndeosebi a dreptului la un proces echitabil și la o cale de atac eficientă, măsurile adoptate la nivelul Uniunii și al statelor membre pentru gestionarea evoluțiilor tehnologice trebuie să asigure accesul deplin la justiție al persoanelor care nu dispun de mijloacele sau de competențele digitale necesare;

recunoaște potențialul sistemelor de IA pentru îmbunătățirea funcționării sistemelor judiciare, îndeosebi în privința gestionării sarcinilor repetitive; atrage atenția asupra riscurilor pe care le poate genera utilizarea IA, îndeosebi referitor la echitate, transparență și respectarea garanțiilor procedurale – în particular în litigii civile și penale; subliniază imperativul implicării depline a factorului uman în utilizarea IA, îndeosebi în cazul analizării probelor, interpretării dreptului și pronunțării pedepselor;

recomandă luarea în considerare în mod adecvat a particularităților sistemului judiciar în contextul aplicării Regulamentului (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială; subliniază imperativul controlului uman asupra utilizării IA și a interpretării rezultatelor sale;

susține ameliorarea accesului la legislația și jurisprudența din statele membre și promovarea transparenței, prin deschiderea datelor din domeniul justiției; semnalează că integrarea jurisprudențelor naționale într-un portal european centralizat poate afecta actul de justiție și accesul efectiv la instanță, întrucât facilitează alegerea unei instanțe mai favorabile (forum shopping), permite profilarea algoritmică a magistraților, creează riscuri de dezanonimizare a hotărârilor și nu asigură controlul asupra actualizării ori retragerii deciziilor judiciare; consideră că o atare centralizare favorizează utilizarea algoritmică a practicii judiciare și comercializarea jurisprudenței prin soluții tehnologice în serviciul dreptului (legal tech), împrejurare care diminuează rolul controlului uman și este de natură să afecteze independența și calitatea procesului judiciar;

este de acord cu aprecierea că sistemele informatice utilizate în comunicarea digitală cu autoritățile judiciare trebuie să fie securizate, eficiente și fiabile.

Susținând magistrații și Justiția, apărăm Adevărul și Dreptatea!